Proiectul de Lege 5G din România ajunge într-o nouă formă, una fără mari modificări şi fără sugestii acceptate

  • Home
  • DIVERSE
  • Proiectul de Lege 5G din România ajunge într-o nouă formă, una fără mari modificări şi fără sugestii acceptate

Au trecut mai bine de 2 luni şi jumătate din anul 2021 şi nu părem mai aproape de implementarea şi lansarea de reţele 5G decât eram anul trecut pe vremea asta. E drept ca la mijloc de 2020 au avut loc dezbateri şi consultări pe tema unei propuneri de proiect de lege 5G. Pe 24 august a avut loc o dezbatere publică de 5 ore, iar draftul legii a fost preluat şi prelucrat într-o nouă formă după obiecţii ridicate de Asociaţia Operatorilor Mobili, dar şi după obiecţii ale asociaţiilor din industrie şi recomandări ale Ministerului de Justiţie. Pe pagina Consiliului Economic şi Social a fost publicat pe 12 martie un anunţ conform căruia proiectul legii a fost transmis de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii pentru a fi reavizat de CES (Consiliul Economic şi Social – ces.ro).

Notificarea indică faptul că proiectul de lege a fost transmis pe data de 12 martie 2021 şi adresează CES rugămintea de a fi avizat cu celeritate.

Ce e nou?

Sigur vă întrebaţi cu ce s-a schimbat legea în formă actuala faţă de cea din octombrie 2020. La prima vedere noul draft nu aduce mari schimbări, iar sugestiile propuse de Consiliul Concurenţei şi Ministerul de Justiţie nu au fost luate în calcul sau adoptate. Nici sugestiile realizate de operatori şi asociaţiile din industrie nu au fost luate în seamă.

Iată toate modificările:

  • Articolul 3 aliniat 3: Decizia prim-ministrului acordată potrivit la Aliniat 2 se publica în Monitorul Oficial al României (adăugire nouă)
  • Articolul 4 aliniat 1: Solicitarea pentru obţinerea autorizării prevăzute la articolul 3 se depune la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, care se transmite de îndată la CSAT. (Schimbare a numelui Ministrului)
  • Articolul 7, aliniat 2: În situaţia retragerii autorizării potrivit aliniat 1, tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interest naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani de la data retragerii autorizării. (adăugire nouă)
  • Articolul 8, aliniat 2: În cazul deciziilor adoptate potrivit prezentei Legi, nu sunt aplicabile prevederile Articolul 14 şi articolului 14 din Legea Nr. 554/2004 (Legea Contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, înlăturată în noua versiune).
  • Articolul 10, aliniat 1: Tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a prezenţei legi şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ai căror producători nu deţin autorizare potrivit prevederilor prezenţei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani, ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezenţei legi (adăugire nouă)
  • Articolul 13, lit b: utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, ulterior termenului prevăzut la articolul 7 aliniat 2 a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele 5G puse la dispoziţie de către producători cărora le-a fost retrasă autorizarea stabilită în conformitate cu prevederile Articolului 3 (clauza nouă)
  • Articolul 13, lit c: utilizarea tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele de comunicaţii electronice după expirarea termenului de 5 ani calculat în conformitate cu prevederile articolului 10. (în precedentul draft aveam „cu nerespectarea articolului 10 aliniat 1, iar litera C era litera b)
  • Articolul 14, aliniat 3: Prin derogare de la dispozițiile articolului 8, aliniat 2, lit a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2002, în cazul operatorului economic nou-infiintat sau a unui operator economic care nu a înregistrat o cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, acesta este sancţionat cu amendă de la 10.000.000 la 50.000.000 lei (schimbare a conţinutului clauzei)
  • Articolul 15, aliniat 1: Contravenţiile prevăzute la articolul 13 se constată de către personalul de control din cadrul ANCOM (Vechiul draft includea şi menţiunea „prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii).
  • Articolul 15, aliniat 3: ANCOM dispune şi sancţiunea complementară a interzicerii imediate a utilizării în reţelele 5G a tehnologiilor, echipamentelor şi a programelor software fabricate de producători care nu sunt autorizaţi potrivit prevederilor articolului 3 (clauza nouă)
  • Articolul 16, aliniat 1: În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la articolul 13 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, cu excepţia art. 8 alin. (2), lit. (a), art.28, alin (1) şi 29 (schimbarea conţinutului clauzei)
  • Articolul 16, aliniat 2: Amenzilor prevăzute la articolul 14, alin. (1) şi (3) nu le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, cu modificările ulterioare (clauza nouă)
  • Articolul 17: Prevederile articolelor 9, 12-16 intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii (în draftul precedent există şi menţiunea „în Monitorul Oficial al României, Partea I”, înlăturat în noua versiune).

Legea include o serie de prevederi pentru a reduce riscurile la adresa securităţii naţionale şi apărării naţionale, creând un regim de autorizare a producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software.

Autorizarea trebuie acordată prin decizie a Prim-Ministrului, după avizul CSAT. Totuşi litigiile şi obiecţiile se analizează de către Curtea de Apel Bucureşti. Problema este ca un Prim Ministru nu poate lua decizia singur, ci a fost recomandată şi implicarea unei autorităţi în domeniul comunicaţiilor sau a unui comitet cu know how suficient.

CES

Pe 22 octombrie proiectul de lege ajungea la CES şi avea de primit avizuri de la 8 Comisii:

De ce atât de multe? Discutăm despre tehnologii telecom, implicit 5G, cu ramificaţii în toate segmentele industriei, agriculturii, economiei, urbanismului. În toamna erau doar 3 avizuri favorabile, iar Comisiile de agricultură şi educaţie/tineret îşi declinaseră competenta. Comisia pentru Protecția Consumatorului a dorit totuşi modificări, iar Comisia Pentru Drepturi şi Libertăţi ale Organizaţiilor Societăţii Civile a dat aviz nefavorabil.

Ministerul de Justiţie

La finalul anului 2020 Ministerul Justiţiei aviza favorabil proiectul de lege 5G, doar că există şi o serie de observaţii. Se solicită o „justificare temeinic aa soluţiilor cuprinse în proiectul de lege, a criteriilor avute în vedere de iniţiatori pentru acordarea sau refuzarea de emitare a autorizării”. Apărea şi solicitarea justificării faptului că Primul Ministru primeşte competența de emitere a deciziei de aprobare sau respingere a autorizării unei companii private străine, ceea ce nu este corect concurenţial şi constituţional. Un organ colegial ar fi adecvat acestei decizii, alături de Prim-Ministru sau în completarea să.

Ministerul de Justiţie a menţionat la draftul precedent şi o neclaritate a actului normativ şi o lipsă a previzibilităţii criteriilor. Astfel o companie trebuia să aibă timp pentru implementarea măsurilor din lege.

În 2021 a fost înfiinţat Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care ar putea avea un rol cheie în avizarea proiectelor 5G, dar şi definitivarea legislaţiei aferente. Pe agenda sa publică figurează doar programe legate de Poşta Română sau Planul de Reziliență. Tehnologia 5G este cu siguranţă un element cheie al digitalizării României şi al evoluţiei tehnologice şi industriale.

Concluzii

Modificările propunerii de lege sunt minime faţă de forma din octombrie 2020, cu câteva clauze, adăugiri şi schimbări de nume. De asemenea anumite elemente au fost scoase din aliniate. Nemulţumirile operatorilor nu au fost soluţionate, iar obiecţiile Consiliului Concurenţei şi cele ale Ministerului de Justiţie nu au fost aplicate. În aceste condiţii trebuie ca legea să fie (re)analizată de autorităţile competente, trimisă din nou spre avizare într-o nouă formă şi trebuie luate în calcul şi trei noi elemente de context, care nu existau în 2020:

  • situaţia actuală a licitaţiei pentru spectru 5G
  • înfiinţarea noului Minister al Cercetării, Inovării şi Digitalizării
  • Schimbările ministeriale
Spread the love